Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza, existiicomportamente: a. Termenul de personalitate provine din Iimba latina, "persona" insemnand masca actorului, rolul acestuia, personajul unei drame.
Trei trasaturi contribuie la definirea ei: 1. Leontiev,caredistinge4 faze: 1. Stadiul psihicului senzorial elementar, caracterizat prin aceeaca animalulreactioneaziiin raport cu 0proprietate din mediulambiant,predominandreactiile inniiscute; 2. Stadiul intelectului, al gandirii senzorio-motorii, care. Actele automatizate sunt deprinderi Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul scrierea, desenatul, mersul, mancatul etc. Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb, Copernic etc.
Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. Este introdusa in de W. Metoda convorbirii - este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. Ancheta pe bad de interviu - presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Criteriile de clasificare, in cazul teste lor psihologice, sunt numeroase, printre acestea: 1.
Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat 1. Acceptarea acestui principiu nu posibila decat in masura in care se cunoaf;lte geneza lor. Piaget, evolutia psihica este ghidata de doua refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care procese fundamentale: procesul de asimilare conditiile determina 0 anumita reactie.
Diferenta psihologiei in raport mediului sunt asimilate structurilor posedate f;liprocesul de cu alte discipline se leaga in primul rand de natura acomodare modificarea structurilor posedate potrivit cauzalitatii de tip psihic, intotdeauna cauzele psihice situatiilor noi. De asemenea, cauzalitatea 3. Principiul organizarii sistemice, care subliniaza psihica se caracterizeaza prin finalitate, adica ceea ce se caracterul deosebit de complex al psihicului uman.
Tipul de intampla, se intampla, cel mai adesea, pentru realizarea unei sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis, in nevoi, scop, ideal, dorinte etc. Afirmarea existentei cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. Mai mult, sistemul probabilistic. Chiar daca exista filosofi care neaga psihic este un sistem autoreglabil, in sensul unei evolutii existenta unor legi in psihologie 1. Sartre , in general se spre 0 complexitate tot mai accentuata. Functionarea acestui admite existenta unor regularitati in viata psihica, astfel principiu arata, de fapt, dependenta oricarei reactii de incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi, una ansamblul personalitatii, ignorarea acestui lucru, dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M.
Pradines, respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor potrivit caruia exista: legi de functionare, legi de erori. Nu exista intr-un fel reactii izolate acestea tin mai compozitie organizare, structura f;lilegi de dezvoltare. Principiul dezvoltarii, care subliniaza diferenta intotdeauna unitar. Timpde 0saptamana, observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii.
In definirea psihicului, psihologia contemporana utilizeaza raportarea ladiferite criterii. Identificaticriteriilede raportareutilizate. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare apsihicului identificata. Procese psihice cognitive senzoriale 3. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii, dotat cu mecanisme de autoreglaj. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt.
Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei, modalitatea sau calitatea vorbim de senzatii vizuale, auditive, chinestezice, olfactive etc. Aceasta clasificare lasa, in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii organice, chinestezice etc.
Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic, deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale, iar, pe de altii parte, intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare.
Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Consideraticamodul in care simNi, reactionati in diferite situatii, capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativpersonalitatea voastra?
Argumentatiraspunsul vostru. In psihologie, problema senzatiilor a starnit vii controverse. Senzatiile, la un nivel general, apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.
Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice, dar rareori omul Ie realizeaza separat. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe, integrandu-se acestora. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli lumino. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere, tensiune, depresie, neplacere etc.
Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Timbrul este determinat de natura sursei sonore voce omeneasca, vioara etc. Undele periodice produc sunete numite note muzicale, iar cele neperiodice produc zgomote.
Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii auzul fonematic. Prin ele obtinem informatii despre consistenta, duritatea, asperitatea obiectelor. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor, stimulii lor fiind substantele volatile. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chi- mice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. In corelatie cu senzatiile olfactive, vizuale 3.
Daca este foarte slab, el nu e sesizat, deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab.
Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica, fizicianul german G. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. Senzatiile organice sau interne r,eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului foame, greata, sete, slabiciune etc.
In realizarea unei senzatii sunt implicate toate legile sensibilitatii. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului, fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina! Celulele receptoare aprox. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale,. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa! Acest traseu nu este continuu, ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice Ia diferite etaje al.
La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infolative,cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale, celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare se considera ca, de la toti receptorii, pleaca in medie 0 cantitate de informatie de mil.
Zona centrala componenta cerebrali'i. Calea eferenta. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Receptorii sunt in permanen! In concluzie, se poate afirma ca senza! Informatiile senzoriale,. Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana, I. Radu coord. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. Timpde 0 saptamiina,verificati legea adaptarii senzoriale Incazul senzatiilor vizuale adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina.
Notati, In caietele voastre, concluziile obtinute. Baine, H. Ebbinghaus, W. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile - senzatiile. Pornind de la ele, sub actiunea legilor asociatiei prin asemanare, contrast etc. Kofika, O. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine, ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. Primul nivel este cel al perceptiei, iar un nivel superior fiind eel al gandirii.
Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut, predeterminat, structurile fiind date. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. La un moment dat u:;;ase deschide brusc. Intr-o a treia faza, a discrirninarii, obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp persoana care a deschis u:;;a clasei.
Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. Ulterior obiectul este interpretat, subiectiv :;;i obiectiv se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei, legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului, dar, de asemenea, de semnificatia functiei pe care 0 detine.
Edward L. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect, selectat,dintr-un camp perceptiv mai vast.
Perceptia spatiului. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul eu ajutorul experientei anterioare se.
Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei, care face ca imaginea internasafiepermanentraportatiilaobiectulperceput. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are , importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. Perceptia timpului. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic, cosmic, sistemul biologic, sistemul socio-cultural.
Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificiitrasaturile neaparente ale persoanei. Limbajul 4. Astfel, in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii, in limbaj psihologic, termenul deiluzie, aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp, legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Iluziile perceptiv.
Oricare ar fi tulburarile care apar, toate se leagii, intr-un fel sau altul, de 0 alterare a sentimentului realita! Spre exemplu, in schizofrenie deta!? Toate aceste posibilitati de e!?
La fel, in figura din dreapta, datorita orientarii 4 liniilor terminale,'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos, aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos, aceasta inglobata fiind intr-.
Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii, in timp ce adultii, familiarizati cu figura patratului, vad aceste laturi ca egale. Se poate, astfel, sustine ca domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor.
Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva contrastul cromatic, motivatia subiectului, variatia intensitatii stimulilor etc.
In cealalta imagine este yorba, pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal, dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote.
Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie, de mai sus, utilizand cele Invatate despre perceptie. In aproximativ jumatate de pagina, comparati perceptia cu senzatia, evidentiindcaracteristicileperceptiei. Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade"spiritdeobservatie". DezvoWindu-se pe baza perceptiei, reprezentarea nu este continuarea, in linie dreapta, a acesteia, ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate, exista reprezentari: a.
In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale, exista reprezentari: vizuale, auditive, gustative, motorii. Reprezentiiri picturale Este yorba de un tabel cu numerele de telefon ale mai multorpersoane. Andru Vasile are nr. DomeanuDaniel ate nr. Malic Stefana are nr. Staicu Larisa ate nr. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. Dupa gradul de generalitate, exista reprezentari: a.
Dupa gradul de abstraetizarc, exista reprezentari: a. Potrivit definitiei de mai sus, reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect, caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii, ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului.
Acest caracter permite, spre exemplu, redarea simultana a succesivului ne put em reprezenta in minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp sau transformarea simultanului intr-o succesiune un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri,pe care 11 va 21 perceptuala etc. Din perspectiva e'olutiei ontogenetice, exista reprezentari: a.
Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv spre exemplu, un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete, in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale.
Integra rea. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. In virtutea acestei capacitii! Caraeterul social. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete; 5. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret; 6.
In sens imprecise, a reproduce un concept printr-o imagine. Trebuie numai sa-I sociala. Hayes, N. Miclea, M. Neculau, A. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Ia[i, Zlate, M.
Nu transmite doar cuno[tin]e, ci [i chei pentru a le aplica. Psihicul [i caracteristicile acestuia 1. Procesele sunt absolut identice, dar efectul este total diferit. Din vasul B de 43 ml se umple vasul A de 18 ml.
Ipostazele psihicului [i rela]iile dintre ele 2. El a elaborat un tului. Au existat mai multe critici ale teoriei psihanalitice. Procese cognitive senzoriale 3. De exemplu, culori dulci sau reci, sunete catifelate. Din multe puncte de vedere, domnul S. Domnul S. Roediger et al. Figura nr. A[a ne-am a[tepta la prima vedere. Astfel, cercule]ele din figura nr. Astfel, liniile din figura nr. Astfel, imaginea din figura nr. La prima vedere avem tendin]a de a aprecia mon[trii din imaginea a [i barele din imaginea b ca fiind inegale.
Este vorba despre un proces de abstractizare care contribuie la formarea unei imagini tip a unui model sintetic. Procese cognitive superioare 4. De ce avem nevoie de cuno[tin]e? Dar ce este problema? Dar nu aceasta e demon- stra]ia. De ce? Da]i exemple de ra]ionamente euristice similare celor descrise. Memoria Ce este memoria? Reactualizarea se poate realiza sub forma recunoa[terii sau a reproducerii. Ea se mai nume[te [i memorie de lucru sau Memoria de lucru Pentru a u[ura re]inerea acestor informa]ii s-au dezvoltat procedeele mnemotehnice.
Dar cea pe termen lung? Acestea sunt imagini secundare, unitare, dar schematice. De exemplu, tipurile literare avarul, politicianul demagog, parvenitul. Identificarea actorilor cu personajul interpretat este un exemplu relevant. Alecsandri, Malul Siretului.
De asemenea, visul are un caracter afectiv. Imaginile din vis au un caracter simbolic. Limbajul 5. Teoriile comportamentului. Teoriile nativiste. Teoriile sociale. Procesul nu este simplu. Acest aspect a fost demonstrat experimental. Procese reglatorii 6. Piramida trebuin]elor A.
Ce putem constata din aceste exemple? Au fost identificate Figura nr. Ele nu trebuie confundate. Pasiunile sunt foarte active. Din punct de vedere valoric, pasiunile pot fi pozitive nobile, constructive sau negative pasiuni oarbe, numite patimi sau vicii. Personaje literare celebre: Othello, Harpagon, navul nu este con[tient. Eforturile pentru remedierea deficien]elor mo[tenite au durat ani de zile [i au fost extrem de anevoioase.
Tocmai mie? Lucrul pare imposibil de realizat. Resursele eliberate vor fi folosite apoi pentru celelalte sarcini, mai complexe. Temperamentul 2. Flegmaticul este opusul colericului. Perioadele prea lungi de singur om.
Are tendin]a de a-[i economisi energia. Persoanele la care ecoul evenimentelor este mic sunt numite persoane primare P. Sunt persoane legate mai mult de trecut. Aptitudinile 3. Mozart a compus un menuet la 5 ani. Dintr-un anume punct de vedere, da. Caseta nr. Este autorul uneia dintre cele mai complete [i cunoscute teorii asupra inteligen]ei.
Caracterul 4. I, pp. Creativitatea 5. Ce este creativitatea? Creativitatea este un fenomen extrem de complex, cu numeroase fa]ete sau dimensiuni. Ribot, apoi Al. Pentru Th. Ele nu sunt imuabile. Jung ; b modelul psihosocial a lui E. Erikson , , ; c modelul identitar a lui J. Care sunt cele patru tipuri de personalitate rezultate? Acestea se succed conform unui program intern, ereditar. Principiul epigenetic gr. Crizele de dezvoltare sunt perioade cu resurse formative deosebite.
Citi]i fragmentul autobiografic semnat de F. El s-a centrat pe aspectele procesuale: Cum se produce? Stabili]i coresponden]ele dintre cele [ase imagini [i nivelurile de tip adult ale autodefinirii de sine.
0コメント